Ce le-o trece prin minte

Ma amuza mai curand decat ma intristeaza sa vad cum incearca cineva sa ma minta, de obicei o femeie. Azi spune una, maine alta iar eu se presupune ca nu observ discrepanta. Sau si mai simplu, spune, face alta si pretinde ca nu s-a intamplat nimic. Uneori momeste cu vagi promisiuni care se evapora in momentul cand ofer ocazia punerii in practica.
Sunt eu un motanic permisiv si nu ma mai deranjez sau dau peste bot cu toate astea, ma pastrez pentru munca. Acolo chiar conteaza si pot face ceva. Pe ele nu am cum sa le ajut, cat traiesc vor minti cum respira, nu vor recunoaste niciodata si vor nega constant desi am dovada scrisa a contradictiei.
E chiar asa de greu sa te observi pe tine insuti si sa remarci ca alegerile pe care le faci urmeaza un ciclu destul de bine definit? Il repeti la nesfarsit cu aceleasi alegeri, bazate pe aceleasi criterii si cu acelasi rezultat final.
De exemplu toate femeile sunt niste dezinteresate, nu se uita la bani, vor sa se indragosteasca de un suflet pereche, cineva care sa le inteleaga si sa le fie alaturi. Cum se face insa ca alesul ideal e un corporatist smecher si plin de fitze (masina, haine, accesorii) cu care se rupe in figuri prin cluburi, Mall sau pe unde mai socializeaza? Asta cam rezolva partea cu dezinteresul si uitatul la bani. Pentru partea a doua, cea cu sufletul pereche se rezolva la fel de sigur, dupa cat se plang ca-s singure.
Ce ma termina in mod definitiv este pretentia oamenilor si mai ales a femeilor sa nu vad realitatea. Nu inteleg cum isi pot inchipui ca ma duc cu presuletul pe mine, cu chestii atat de simple. Zilnic am de-a face cu smecheri care incearca sa faca asta ca job full time, din care traiesc si supravietuiesc. Si ei nu sunt in stare sa ma pacaleasca, chiar daca ii las sa creada asta. Am ajuns sa imi dau seama imediat cand cineva incearca sa imi vanda rahat. Daca nu, tot ii prind si-i dovedesc in cele din urma. De fapt am ajuns sa le prevad reactiile pentru ca le stiu tiparele de gandire si actiune.
De ce imi permit atitudinea asta superioara? Pentru ca sunt, azi dimineata m-am trezit in patul meu, nu al alteia. Am avut chef sa ma port ceva mai elevat decat un barbat obisnuit, sa fiu ceea ce se numeste domn sau gentleman. Dar numai de data asta, data viitoare cine stie :P