E bine ca suntem si noi buni la ceva :D
vineri, 30 aprilie 2010
duminică, 25 aprilie 2010
Vrei barbat si cu bani? Esti curva!
Stiu ca am cercul meu de cititoare si ca mare parte se vor inflama in urma titlului. Serios fetelor, doamnelor si domnisoarelor, dar aceasta postare nu este deloc despre cat de curve sunt cea mai mare parte a exemplarelor sexului din care faceti si voi parte. Ideea pe care o am de prezentat este ceva mai profunda.
In urma cu vreo 20-22 de ani am citit povestea SF "O casca alba si un copil in ploaie", scrisa de un autor roman, o gasiti aici. Pe scurt, omenirea a declansat un razboi intre 2 mari tabere, s-a lasat cu razboi nuclear si specia umana este aproape extinsa de pe suprafata planetei. Singuri soldatii roboti din cele 2 tabere continua lupta, programati sa se atace reciproc, cel narand actiunea fiind conditionat sa distruga tot ce poarta casca alba. Toti robotii stiu ca nu au voie sa atace oamenii, dar programarea este prea puternica, prea adanc indoctrinata... de unde se produce si drama. Povestea este excelent construita, livrata in secvente foarte bine dozate, daca s-ar ecraniza in seria The outer limits episodul ar fi unul cel putin exceptional.
Vazut dincolo de stratul SF, incepi sa te gandesti cat de adanc suntem noi, oamenii, programati si indoctrinati. Cat de multa libertate de alegere exista in realitate, si cat de mult suntem conditionati sa facem alegeri predeterminate. Si mai ales, de cate ori mergem oare pe o alegere care stim ca este gresita, ca nu este corecta, dar ne este introdusa in programare de societate, familie, prieteni. Stim ca este gresit, rau, incorect, si totusi mergem acel drum pentru ca nu suntem indeajuns de puternici incat sa facem alti pasi decat cei deja prestabiliti.
Povestea cu casca alba mi-a dat de gandit, cand eram mic si nu intelegeam eu prea bine de ce nu imi da exact pace. De abia acum, ca sunt ceva mai mare si poate chiar mai matur incep sa imi dau seama de implicatiile ei. Titlul l-am pus ca sa atrag atentia de la inceput asupra aceleiasi instructiuni primare, dar vazuta din perceptii diferite.
In urma cu vreo 20-22 de ani am citit povestea SF "O casca alba si un copil in ploaie", scrisa de un autor roman, o gasiti aici. Pe scurt, omenirea a declansat un razboi intre 2 mari tabere, s-a lasat cu razboi nuclear si specia umana este aproape extinsa de pe suprafata planetei. Singuri soldatii roboti din cele 2 tabere continua lupta, programati sa se atace reciproc, cel narand actiunea fiind conditionat sa distruga tot ce poarta casca alba. Toti robotii stiu ca nu au voie sa atace oamenii, dar programarea este prea puternica, prea adanc indoctrinata... de unde se produce si drama. Povestea este excelent construita, livrata in secvente foarte bine dozate, daca s-ar ecraniza in seria The outer limits episodul ar fi unul cel putin exceptional.
Vazut dincolo de stratul SF, incepi sa te gandesti cat de adanc suntem noi, oamenii, programati si indoctrinati. Cat de multa libertate de alegere exista in realitate, si cat de mult suntem conditionati sa facem alegeri predeterminate. Si mai ales, de cate ori mergem oare pe o alegere care stim ca este gresita, ca nu este corecta, dar ne este introdusa in programare de societate, familie, prieteni. Stim ca este gresit, rau, incorect, si totusi mergem acel drum pentru ca nu suntem indeajuns de puternici incat sa facem alti pasi decat cei deja prestabiliti.
Povestea cu casca alba mi-a dat de gandit, cand eram mic si nu intelegeam eu prea bine de ce nu imi da exact pace. De abia acum, ca sunt ceva mai mare si poate chiar mai matur incep sa imi dau seama de implicatiile ei. Titlul l-am pus ca sa atrag atentia de la inceput asupra aceleiasi instructiuni primare, dar vazuta din perceptii diferite.
joi, 22 aprilie 2010
Cum sa fii fraier in distributia IT
Sa presupunem ca ai pe stoc niste LCD-TV-uri, care nu sunt nici prea prea, nici foarte foarte, asa ca nu prea se vand ele exceptional. Si atunci le faci o promotie, ia fraierul 2 bucati si ii dai 1 bucata de DVD player. Frumos.
Dar cateva luni mai tarziu tot nu le-ai vandut, asa ca faci promotie cu 1 bucata de LCD-TV si 1 antena de camera, asta in vremea televiziunilor prin cablu. Poate sunt eu de vina ca nu ma prea pricep, dar cred ca ar fi mai interesati eschimosii sa cumpere gheata, decat utilizatorii din Romania sa fie miscati de antena aia de camera.
Ooook, si tot nu prea se vand, asa ca stresezi lumea cu ofertele tale, doar doar o pune careva botul. Deci la 2 chestii, dai 1 gratis, probabil pentru ca presupui ca toti revanzatorii sunt niste mici regi Solomon care sa fie in stare sa imparta bonusul intre cele 2.
E, acum ca am facut destul misto, ar fi cazul sa spun si cum trebuia procedat corect. Destul de simplu, de fapt. Era de ajuns sa stie neuronul aferent ca tocmai a aparut Avatar pe DVD, sper ca nu trebuie chiar sa fac desen, pentru ca la asta nu ma pricep defel. Dar sa incerc totusi cu matematica, la asta sunt mai bun:
2x LCD-TV + 1 DVD player + 1 DVD Avatar = promotie adevarata, mancati-as!
Dar cateva luni mai tarziu tot nu le-ai vandut, asa ca faci promotie cu 1 bucata de LCD-TV si 1 antena de camera, asta in vremea televiziunilor prin cablu. Poate sunt eu de vina ca nu ma prea pricep, dar cred ca ar fi mai interesati eschimosii sa cumpere gheata, decat utilizatorii din Romania sa fie miscati de antena aia de camera.
Ooook, si tot nu prea se vand, asa ca stresezi lumea cu ofertele tale, doar doar o pune careva botul. Deci la 2 chestii, dai 1 gratis, probabil pentru ca presupui ca toti revanzatorii sunt niste mici regi Solomon care sa fie in stare sa imparta bonusul intre cele 2.
E, acum ca am facut destul misto, ar fi cazul sa spun si cum trebuia procedat corect. Destul de simplu, de fapt. Era de ajuns sa stie neuronul aferent ca tocmai a aparut Avatar pe DVD, sper ca nu trebuie chiar sa fac desen, pentru ca la asta nu ma pricep defel. Dar sa incerc totusi cu matematica, la asta sunt mai bun:
2x LCD-TV + 1 DVD player + 1 DVD Avatar = promotie adevarata, mancati-as!
marți, 20 aprilie 2010
De ce nu m-am razbunat inca
Pentru ca in ciuda inteligentei mele, nu am gasit inca ceva care sa fie comparabil la josnicie. Bine, doar faptul ca acum sunt pe alta treapta sociala si de salariu este razbunare in sine, totusi :))
Dar tot nu imi place sa raman cu datoriile neplatite...
Dar tot nu imi place sa raman cu datoriile neplatite...
sâmbătă, 17 aprilie 2010
Inventar de Alinutze
Ocazional ma uit pe net sa vad ce gasesc cu Google cand caut numele meu sau vreunul din alias-urile mele, si azi am dat peste ceva care m-a amuzat si chiar mi-a placut.
Era un articol despre robotica Roxxy iar unul din "admiratorii" mei comenta ca e viitoarea sotie a misoginului care sunt. Desi era scris cu vadite lacune in domeniul ortografiei, m-a impresionat placut tentativa de insulta, pentru ca este vadit cateva trepte peste nivelul mocirlei ce activeaza pe net in spatele anonimitatii. Din pacate da gres, pentru ca intotdeauna l-am considerat un idiot pe tipul din episodul Valerie 23 din The Outer Limits, pentru ca a ales femeia reala in loc sa aleaga prototipul. Clar Valerie era superioara: nu minte, nu inseala, nu spune nu, nu o doare capul, nu are PMS, nu are mama/sora/prietene, nu imbatraneste. Dar aici nu e vorba despre cum isi rateaza tinta un zmeu de Internet.
Comentariul mi-a adus aminte ca apar ca misogin si in general un personaj care uraste femeile, prin felul meu de a fi. Asta e pentru ca nu accept si nu fac frumos asa cum se asteapta proastele, curvele sau combinatie din cele 2 "calitati" precedente in diverse proportii. Dar nici despre femei si prostiile pe care le fac si asteptarile lor ca niste cuvinte insirate sa rezolve totul nu este vorba.
M-a facut sa ma gandesc la femeile din viata mea, si pentru ca nu prea cunosc Alexandre, am inceput alfabetic cu Alinutzele:
Era un articol despre robotica Roxxy iar unul din "admiratorii" mei comenta ca e viitoarea sotie a misoginului care sunt. Desi era scris cu vadite lacune in domeniul ortografiei, m-a impresionat placut tentativa de insulta, pentru ca este vadit cateva trepte peste nivelul mocirlei ce activeaza pe net in spatele anonimitatii. Din pacate da gres, pentru ca intotdeauna l-am considerat un idiot pe tipul din episodul Valerie 23 din The Outer Limits, pentru ca a ales femeia reala in loc sa aleaga prototipul. Clar Valerie era superioara: nu minte, nu inseala, nu spune nu, nu o doare capul, nu are PMS, nu are mama/sora/prietene, nu imbatraneste. Dar aici nu e vorba despre cum isi rateaza tinta un zmeu de Internet.
Comentariul mi-a adus aminte ca apar ca misogin si in general un personaj care uraste femeile, prin felul meu de a fi. Asta e pentru ca nu accept si nu fac frumos asa cum se asteapta proastele, curvele sau combinatie din cele 2 "calitati" precedente in diverse proportii. Dar nici despre femei si prostiile pe care le fac si asteptarile lor ca niste cuvinte insirate sa rezolve totul nu este vorba.
M-a facut sa ma gandesc la femeile din viata mea, si pentru ca nu prea cunosc Alexandre, am inceput alfabetic cu Alinutzele:
- cea care se marita in vara si imi povesteste despre viata ei, ce planuri are, sentimentele prin care oscileaza
- cea care are in fine o relatie serioasa si a ramas surprinsa ca o incurajez si o aprob, dupa ce am avut o parere foarte proasta despre cele precedente pentru ca se aruncase ca gaina in lemne
- cea care e singura in SUA si pe care o mai "maltratez" cu o vorba buna cand e noapte la ea si 6 dimineata la noi, pentru ca eu o vad
- cea care joaca WoW si care in fine s-a mai potolit si linistit, cel putin in aparenta
marți, 13 aprilie 2010
Tipologie de femeie: roscata de 2 poli
Stiti genul ala de muiere trecuta cu siguranta de 30 de ani, cu parul tuns scurt, usor carliontat si diverse nuante de roscat, cu trasaturi dure si tencuit minimalist? Care a facut tot posibilul sa fie business si feminina, amandoua intr-un mod dur, agresiv.
Acum cativa ani eram inca in ASE la unul din fostele mele locuri de munca intr-o situatie usor dificila pentru ca se scindase colectivul in doua tabere, in urma unui conflict intre personajele de sex feminin mai ales. Colega care urma sa castige aceasta infruntare a fost pe la ING si a stabilit o intalnire cu o tanti ce corespunde descrierii de mai sus, care sa vina la birous sa ne convinga sa ne facem carduri de debit sau credit la ei. Pe mine ma durea in cot si imi pasa mai putin decat de o ceapa degerata de avantajele lor, ce ma interesa era sa arat de partea cui sunt in mod subtil, asa ca mi-am facut card-ul Visa Electron pe care il folosesc si acum. Celelalte colege au ramas tari pe pozitii, nu si-au facut, au stat bosumflate si sictirite. Mie mi-a fost bine, lor mai putin, am stiut sa imi vad interesul si sa fiu un pic duplicitar si oportunist.
Daca nu era vorba de strategie si tactica ca sa obtin ceva ce ma interesa pe mine, putea sa se duca dracului tanti de la ING, toata atitudinea ei chiar daca era politicoasa si felul in care vorbea imi provocau neincredere spre chiar aversiune.
Au trecut ceva ani de atunci, uneori ma intreb ce i-a facut pe oameni sa ajunga asa cum sunt de provoaca acest gen de reactie din partea mea. Sper ca am facut progrese de la versiunea in care eram duplicitar si ma foloseam de asta in interesul meu: azi e ziua de nastere a lui Bilbo, il voi pieptana, mangaia ca sa se simta bine, si il voi duce la doctor sa ii faca o injectie dupa care va merge greu cel putin o zi.
Acum cativa ani eram inca in ASE la unul din fostele mele locuri de munca intr-o situatie usor dificila pentru ca se scindase colectivul in doua tabere, in urma unui conflict intre personajele de sex feminin mai ales. Colega care urma sa castige aceasta infruntare a fost pe la ING si a stabilit o intalnire cu o tanti ce corespunde descrierii de mai sus, care sa vina la birous sa ne convinga sa ne facem carduri de debit sau credit la ei. Pe mine ma durea in cot si imi pasa mai putin decat de o ceapa degerata de avantajele lor, ce ma interesa era sa arat de partea cui sunt in mod subtil, asa ca mi-am facut card-ul Visa Electron pe care il folosesc si acum. Celelalte colege au ramas tari pe pozitii, nu si-au facut, au stat bosumflate si sictirite. Mie mi-a fost bine, lor mai putin, am stiut sa imi vad interesul si sa fiu un pic duplicitar si oportunist.
Daca nu era vorba de strategie si tactica ca sa obtin ceva ce ma interesa pe mine, putea sa se duca dracului tanti de la ING, toata atitudinea ei chiar daca era politicoasa si felul in care vorbea imi provocau neincredere spre chiar aversiune.
Au trecut ceva ani de atunci, uneori ma intreb ce i-a facut pe oameni sa ajunga asa cum sunt de provoaca acest gen de reactie din partea mea. Sper ca am facut progrese de la versiunea in care eram duplicitar si ma foloseam de asta in interesul meu: azi e ziua de nastere a lui Bilbo, il voi pieptana, mangaia ca sa se simta bine, si il voi duce la doctor sa ii faca o injectie dupa care va merge greu cel putin o zi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)