Este anul 2017, 10 ani au trecut de la ziua in care omenirea asa cum o stim a devenit specie pe cale de disparitie. Unii cred ca totul a inceput mult inainte, cu o femeie de stiinta poloneza casatorita cu un profesor francez care au descoperit impreuna radiumul. Stiinta a progresat, iar pe 6 august acum 72 de ani omenirea a reusit sa foloseasca pentru prima oara arme atomice impotriva membrilor sai.
Urmatorul pas in evolutie a fost incercarea folosirii energiei atomului pentru viata, transformand-o in curent electric. Cat de putin stiau despre atom si secretele sale... Omenirea nu a inteles mesajul nici in 1986, accidentul de la Cernobil nu a fost destul de clar. De abia in 2007, 11 ani mai tarziu, nu a mai fost loc de indoiala...
Prima centrala a fost una din Cecenia, doar un accident considerat minor. A urmat una din Sacramento iar cateva minute mai tarziu toata coasta de est SUA a fost transformata intr-un desert radioactiv. Centralele din Ucraina si Rusia au urmat una cate una... In Franta, Germania si restul UE deja incercau sa coordoneze oprirea reactiilor nucleare, exploziile au reusit sa fie evitate pentru ca au ales sa dea drumul la apa si sa imprastie reactivul nucleara in natura ceea ce a localizat si limitat pierderile de vieti omenesti.
Intr-o luna de la primul accident populatia pamantului era mai putin de jumatate, China si India din cauza zonelor dens populate si a lipsei bazei materiale au ramas cu 2 sau 300 de milioane de locuitori impreuna din 2 miliarde si cat aveau inainte.
Romania a avut noroc, cu Cernavoda mai mult oprit si din cauza reparatiilor nu a afectat cu explozia sa decat estul tarii pana in nord la Iasi si Suceava.
Nu a fost deloc ca in filmele de groaza, cu sfarsitul lumii. Comunicatiile, telefoanele, Internetul au continuat sa functioneze luni de zile dupa. De parca asta ar fi putut ajuta cumva pe cei din zonele contaminate. N-a servit decat sa arate celor care nu au murit repede ce soarta ii asteapta pe ei curand.
Panica si disperarea au adus multe tari intr-un razboi civil, adaposturile anti atomice nu erau destule, medicamentele si resursule nu aveau cum face fata unui dezastru generalizat pe toata planeta. SUA au picat primele in anarhie, la vreo 3 sau 4 luni dupa accident comunicatiile si legatura cu ele au incetat. Alte tari au fost mai norocoase, de exemplu China si India au incercat sa colaboreze - sa gaseasca cateva zone mai putin afectate unde sa supravietuiasca. Japonia probabil s-a descurcat cel mai bine, obsesia lor datorata atacurilor de la Hiroshima si Nagasaki i-a facut sa fie pregatiti pentru asa ceva. Probabil, pentru ca de ei nu s-a mai auzit nimic de la prima explozie.
Hmmm...mişto! Bufnilian :P
RăspundețiȘtergereboon... si care-i faza? mai nou suntem impotriva energiei atomoelectrice?? petrolul se duce, vantul si apa nu produc destula energie.. incotro, sire? uite, daca chiar te arde subiectu atunci arunca un ochi pe http://www.energyhog.org
RăspundețiȘtergeresau poate preferi metoda ceausista de economisire a energiei electrice...
Sunt impotriva lipsei de responsabilitate.
RăspundețiȘtergerecai verzi pe pereti. numai prostii scrii.
RăspundețiȘtergereasta numesti tu realitate?
hahahahah
yippie-kay-ey
From Relaxedman:
RăspundețiȘtergereHmmm, ai cam pus punctul pe I. Ce ne facem daca bubuie centralele atomo-electrice? Oricum o dam, alta planeta nu mai primim in schimb daca o pustiim pe asta.